Băsescu, Morar şi Dosarul Flota

Mă gândeam cum să postez un subiect pe acest blog. Am plecat la Muzeul lui Tutankamon, aici în Hamburg. La întoarcere acasă am primit un mail de la un prieten (nu îi dau numele), o scrisoare a doamnei Ghiţă Georgeta Gabriela, fost procuror în cazul Flota sau care a avut legături cu acest caz. Ce m-a stupefiat a fost faptul modul în care Traian Băsescu a muşamalizat acest caz.

Va redau în totalitate scrisoarea doamnei Procuror, trimisă către Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti. Este sau nu VINOVAT Băsescu?

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnata Ghiţă Georgeta Gabriela, domiciliată în Bucureşti, Aleea ..... Nr. -, Bl. -, sc. - et. -, ap. - sector -

în conformitate cu dispoziţiile art. 21 şi art. 52 din Constituţie, disp. art.1 alin. (1) şi (2) şi art. 8 alin. (1) din legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată,

în contradictoriu cu Preşedintele României, cu sediul în Bucureşti, Palatul Cotroceni, B-dul Geniului nr. 1 - 3, sector 6,

solicit:

în principal, constatarea nulităţii absolute a decretului nr. 296 din data de 12 februarie 2009, publicat în M. Of. nr. 89 din 13.02.2009, prin care dl. Morar Daniel Marius a fost reînvestit în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar

în subsidiar, anularea actului contestat.

Motivele sunt următoarele:

I. Prin cererea adresată Preşedintelui României la data de 4 februarie 2009 am solicitat respingerea propunerii de numire în funcţie de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a d-lui Morar Daniel Marius formulată de ministrul justiţiei deoarece, în conformitate cu disp. art. 1, art. 5, art. 5 alin. (2), art. 12 şi art. 33 din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru îndeplinirea funcţiei de magistrat se cer întrunite cumulativ o serie de condiţii (referitoare la competenţă, aptitudini şi bună reputaţie) iar magistraţilor în funcţie le sunt impuse obligaţiile de asigurare a supremaţiei legii, de apărare a ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, condiţii pe care dl. Morar nu le îndeplinea.

În plus, potrivit disp. art. 11 lit. c şi art. 13 lit b din Legea nr. 51/1995, republicată şi modificată, este nedemn de a fi avocat cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească.

În acelaşi sens, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituţie, în România este obligatorie respectarea legii, iar potrivit art. 5 din Codul civil, nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care interesează ordinea publică şi bunele moravuri.

Sub aceste aspecte constituţionale şi legale am învederat că, în ordinea juridică internă existau deja hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a constatat arestarea abuzivă, de către dl. Morar Daniel Marius, a unei persoane (Aurel Liviu Ciupe) care ulterior a fost achitată de justiţie (sentinţa civilă nr. 25/2004 a tribunalului Bistriţa Năsăud, decizia civilă nr. 1713/2008 a Curţii de Apel Cluj Napoca şi decizia nr. 10355/2005 a ÎCCJ Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală, publicată pe site www.scj.ro), hotărâri prin care s-a constatat irevocabil privarea nejustificată de libertate şi au fost acordate daune materiale 108.606.816 Rol şi daune morale de 1.200.000.000 Rol.
De asemenea prin decizia penală nr. 239/2003 a ÎCCJ, Completul de 9 judecători (publicată pe site www.scj.ro), s-a mai costatat interceptarea nelegală a convorbirilor telefonice şi interpretarea abuzivă a probelor în scopul învinuirii nedrepte, punere în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a unei persoane nevinovate (inculpatul A. L. .Ciupe): "În acelaşi timp, nici conţinutul convorbirilor telefonice purtate la un moment dat de inculpaţi nu este de natură a justifica vinovăţia acestora cât timp, pe lângă că înregistrarea lor nu s-a efectuat cu stricta respectare a dispoziţiilor legii în ceea ce priveşte autorizarea interceptărilor, dar nici nu prezintă relevanţa ce li s-a atribuit prin actele de sesizare la recursul în anulare, ele referându-se, în esenţă, la relaţiile inerente între persoanele implicate în efectuarea unor lucrări de natura celor executate de inculpaţi".

Pe cale de consecinţă, se constată că - în ceea ce priveşte pe dl. Morar Daniel Marius - existau deja în ordinea internă 2 (două) serii de hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a constatat explicit încălcarea drepturilor fundamentale la libertate şi siguranţă, la respectarea vieţii private, de familie şi a secretului corespondenţei şi cercetare abuzivă.

Pentru aceste motive, se impunea constatarea că dl. Morar nu îndeplinea nici la data propunerii iniţiale de numire în funcţia de procuror general al Parchetului Naţional Anticorupţie, a avizului Secţiei pentru procurori a CSM şi numirii prin Decretul nr. 849/2005, condiţiile pe care normele constituţionale, legale şi ale bunelor moravuri le impuneau pentru ocuparea unei funcţii de magistrat şi cu atât mai puţin, de procuror general al fostului Parchetului Naţional Anticorupţie.

În consecinţă, se impunea cu atât mai mult constatarea nelegalităţii reînvestirii d-lui Morar Daniel Marius în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

II. În aceiaşi cerere am învederat că în lucrarea "Privatizarea în România. Aspecte tehnice - consecinţe juridice. Legislaţie. Jurispredenţă", este descrisă situaţia percepută de opinia publică despre statutul procurorilor: "Probleme sunt multe, şi ele pleacă în primul rând de la personal: foarte mulţi au fost, iar unii mai sunt afiliaţi serviciilor secrete, alţii sunt şantajabili pentru trecutul lor nebulos profesional sau extraprofesional, unii sunt pur şi simplu corupţi" (fila 25).

În cuprinsul lucrării sunt descrise şi metodele de lucru ale unora dintre procurori (între care .. provocarea de flagrante ...influenţarea şi intimidarea instanţelor, a martorilor, de multe ori refuzul de a administra probe în apărare..., arestări programate şi regizate, plimbarea oamenilor şocaţi cu cătuşe la mâini prin faţa presei şi, de ce nu, a familiilor acestora, ameninţări asupra familiilor inculpaţilor, martorilor etc. etc. etc.), aspecte subsumate conceputului de "Captaţie a statutului" (filele 26 - 28).

Aspecte asemănătoare au fost deseori reluate cu referire la persoana d-lui Morar şi la "stilul" Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub conducerea d-lui Morar, de exemplu: "Judecători vs DNA": "De ceva vreme a izbucnit un conflict între judecători şi procurorii DNA pe care nimeni nu îndrăzneşte să îl dezbată. Iată istoria: ...Neacşu nu se lasă şi anunţă UNJR, care sesizează CSM pentru apărarea independenţei judecătorilor vrânceni faţă de DNA şi, în plus, cere o cercetare dacă nu cumva DNA are deja o practică în a "şantaja" cu plângeri judecătorii...".

III. Prin scrisoarea Preşedintelui României nr. 2784 din 05.03.2008 mi s-a comunicat că în urma propunerii ministrului justiţiei şi avizului pozitiv dat de Secţia pentru procurori a C.S.M. a fost emis Decretul nr. 269/2009 pentru reînvestirea d-lui Morar în funcţia de procuror şef al D.N.A.

Prin cererea prealabilă din data de 06.04.2009 am solicitat revocarea decretului nr. 296/12.02.2009 pentru motivele anterior expuse, şi am invederat existenţa altor motive care atrăgeau ilegalitatea actului de reîvestire: a d-lui Morar la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Ca urmare, se impunea - cu evidenţă - constatarea că inculpatul Traian Băsescu, devenit Preşedinte al României, a comandat d-lui Morar, procuror şef al D.N.A., chiar soluţia pe care organul de urmărire penală a şi adoptat-o ulterior în respectiva cauză.
Pe cale de consecinţă se constată, fără putinţă de tăgadă, că inculpatul Traina Băsescu, devenit Preşedinte al României, prin încălcarea normelor elementare ale statului de drept (între care separaţia puterilor în stat, independenţa justiţiei şi a procurorilor etc.) şi minima "moralia a comunicat" procurorului şef al D.N.A., Daniel Morar, soluţia de scoatere de sub urmărire penală sub pretextul (fals) al inexistenţei unui prejudiciu.
Sub acest aspect, se impunea constatarea conflictului de interese în care s-a aflat Preşedintele României, Traian Băsescu, atunci când a reînvestit prin Decretul nr. 296/2009 în funcţia de procuror şef al D.N.A. pe domnul Morar Daniel Marius.

b - am învederat că relatările din mass-media au mai relavat şi interesul Preşedintelui Băsescu în înşcenarea judiciară pusă la cale împotriva subsemnatei, realizată de dl. Morar Daniel Marius prin mijloace de terorism şi corupţie de stat (inclusiv răpiri de persoane, tortură, atentate, tentativă de asasinat, confecţionare de probe false şi falsificări de probe etc.) în scopul învinuirii nedrepte pentru fapte de corupţie inexistente.
Pentru aceste motive, se impunea constatarea că Preşedintele Băsescu a comandat procurorului general Kovesi Laura Codruţa şi a procurorului şef al D.N.A. Morar Daniel Marius înşcenarea judiciară împotriva subsemnatei în scopul eliminării unuia dintre procurorii care au avut relatii de serviciu cu "Dosarul Flota", fiind vorba de o reeditare, cu alte mijloace a cazului "Ştefănescu" (în care s-a pronunţat Hotărârea CEDO din 11.10.2007).

IV. La data de 6 mai 2009 am primit scrisoarea nr. 7955/2009 prin care au fost reluate explicaţiile anterioare şi s-a emis opinia că, deoarece Decretul nr. 269/2009 a intrat în circuitul actelor juridice, revocarea acestuia nu ar fi posibilă

Pentru aceste motive, solicit admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

Probe: Înscrisuri, interogatoriu şi orice alte probe admise de lege care se vor dovedi necesare.

Ghiţă Georgeta Gabriela



Domului Preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti